Lecție de fiScaLitate

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte
care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai
gustat!”.

Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un
târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de
muşterii. „Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele
cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi
porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la
târgoveţul acela”.

Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni,
du-te şi cumpără mere”.

Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei
galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”.

Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise
în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela
se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai
tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit
să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.

Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un
târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu
mere a tărgoveţului”.

Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni
pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”.

Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă
întreagă cu mere”.

Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul
sfetnic: „Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate
de tolbă cu mere”. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea
stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit
porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât
cinci mere”.

Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere
pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea,
târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători.
Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”

Reclame

Criza globală și plata în natură

Un muncitor roman din Spania trimite o scrisoare sotiei de acasa:

Draga Marieta,

Compania de constructii la care lucrez nu mai are comenzi din cauza crizei imobiliare si nu a mai platit salarii. Asa ca, in loc de salariu, iti trimit luna asta doar 100 de sarutari. Stiu ca ma iubesti si ca ai sa intelegi. Sotul tau iubitor, Vasile. La care Marieta raspunde peste catva timp: Vasilica, Mutumesc pentru cale 100 de sarutari! Iata si lista de cheltuieli pe care le-am acoperit cu ele: 1. Laptarul a fost de acord cu doua sarutari pentru lapte. 2. Omul de la ENEL a fost de acord cu sapte sarutari ca sa nu ne deconecteze. 3. Proprietarul apartamentului vine zilnic pentru 3 sarutari in contul chiriei. 4. Directorul supermarketului nu accepta doar sarutari, asa ca ii ofer si alte articole, intelegi tu… 5. Diverse: 40 de sarutari. Nu fii ingrijorat pentru mine, mai am o balanta excedentara de 35 de sarutari si sper sa ma descurc luna asta. Dar de luna viitoare se mareste TVA la 25%, asa ca ai grija si trimite si tu mai multe! Cu toata dragostea, Marieta

Perle Bac 2010 :))

Examenul de bacalaureat 2010 a adus la fel de multe perle ca si cel din anii anteriori.

La proba scrisa de limba si literatura romana, candidatii trebuiau sa comenteze un text la prima vedere scris de Vasile Alecsandri, sa conceapa un text in care sa-si spuna punctul de vedere despre omenie, plecand de la proverbul, „fapta buna il lauda pe om” si sa faca un eseu pe baza basmului cult pe care l-au studiat.

„Omenia este o specie lacoma si nepasatoare, deci faptele bune sunt o fapta mareata”.

„Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeste politicos cu batranii, se saluta politicos pe doctori si pe oamenii de stiinta”.

 „Cand eram la Viena a picat pe pamant o batranica la intrarea in metrou” (elevul povesteste mai departe cum a ajutat-o el pe batrana facand o fapta buna).

„Omenia, la noi oamenii, este greu să o avem. Un prim argument ar fi o pisica pe care noi o lăsăm să moară pe stradă de foame!”

„Daca are omenie, alti oameni se uit la tine un alt ochi”.

„Omenia este caracter moral si definitoriu”.

„Omenia poate dauna cand e perceputa ca mijloc perfid de a profita”.

„Dar in viata asta exista oameni bun care are un suflet mai mare si mai pura decat altii”.

„L-a vazut Spanu si l-a convins pentru a-l face asistentul lui” (referindu-se la Harap-Alb).

„Harap-Alb a trebuit sa-si ia viata in propria lui mana”

„Personajul e supus unor încercări chiar şi moartea”.

„Pe Gherilă şi Senilă, Spânul îl trimite dupa salată cu gândul că îl va mânca, apoi să aducă şi piatră din capul cerbului”.

„Nunta mai ţine încă şi la ora asta cine trece acolo vede ca au venit luna si stelele, iar el(împăratul) poate să bea şi să chefuiască”.

„Ca să îl sperie pe cel mare, împăratul se bagă în pod”.

„Cand privesc in al tau ochi ma simt de parca ma sufoc”

„Tema basmului este invingerea dintre bine si rau”.

„Personajul e supus unor incercari chiar si moartea”.

„Personajele vorbeste in modul dialog”

„Parantezele sunt indicatoare schemice”.

Şi la proba orală la limba română elevii le-au spus profesorilor câteva „perle” memorabile.

„Agripina nu avea decât doi copii, pentru că al treilea, Păunaş, nu mai contează, pentru că tot îl mănâncă vulturii” .

„În cunoscuta baladă „Mioriţa”, sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicaţi doi criminali, o oaie turnătoare şi un cioban ce şochează prin prostia lui”.

„În caz de accident nu trebuie să fugi de la locul faptei, fiindcă victima, dacă nu e lovită fatal, poate reţine numărul maşinii”.

„Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal şi s-a terminat în 1438”.

„În versurile: „Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?” poetul ne vorbeşte despre aspectul fiinţei cu care Luceafărul este în gagicăreală şi ea îi spune că nu ştie dacă va fi al ei sau va fi altul”.

„Nichita Stănescu a ştiut el de ce a pus virgulele şi punctele acelea în poezie şi nu mă bag eu în ce a făcut el”.

„La începutul fiecărei poezii eminesciene sta plantat câte un tei mai gros sau mai subţire, în functie de câte strofe are poezia”.

„Când eroul muri împuscat de nemţi pe câmp, simţi miros de mărar şi de pătrunjel”

 

Vdt nemachiate ep.2

Vedete nemachiate–Acest post nu este pentru a denigra personalitatile in cauza, ci pentru  a arata cum arata o vdt intr-o zi normala, backstage 😉 Intr-o lume in care motto-ul starurilor de la Hollywood este „Make-up, make-up, make-up” , we now present you an ordinary day from a V.I.P’s life.Enjoy

Această prezentare necesită JavaScript.

Next Newer Entries